Sări la conţinut

Jurnal de Vacanta 2

august 23, 2008

In sfarsit, dupa o saptamana de asteptari am ajuns la Vama Veche. Am mers asa fara sa stim nimic, unde stam, cu cine ne intalnim, ce bem, etc… Am coborat din autobuz si ne-a intampinat un nene care oferea cazare…am plecat cu el si ne-am cazat intr-o camaruta mica, duhnind a igrasie si multe alte mirosuri neidentificate(si mai bine raman asa), ne-a aratat baia care reprezenta o gaura in beton in fundul curtii si ne-a cerut 25 de lei pe noapte. Tinand cont ca aveam de gand sa stam doar doua zile am acceptat pentru ca oricum nu aveam sa dormim prea mult. Ne-am schimbat si am pornit sprea plaja…………..

A fost pentru prima data cand am calcat pe nisipul de la Vama Veche si multi imi vor spune „ah…stii?…nu e ce a fost odata”, dar mie putin imi pasa pentru ca nu am cum sa regret ceea ce nu cunosc si astfel mie mi s-a parut foarte fain. Prima noapte mi-am petrecuto la Stuf cu toata adunatura de junkyes de pe plaja si am dansat si am baut pana mult dupa rasaritul soarelui, iar de acolo am mers acasa sa dorm vreo 2 ore si dupa aceea inapoi pe plaja…era singura zi petrecuta acolo asa ca nu aveam de gand sa ratez niciun moment. Plaja reprezinta o amestecatura foarte ciudata de rockeri si smecherasi, care te intriga la prima vederea….ei bine, daca stau sa ma gandesc mai bine, te intriga si la a 10-a vedere…dar in fine. Ziua a trecut cum a trecut, dar cu totii stim ca noaptea simti de fapt ca esti in vama…asa ca, pierduta singura pe o terasa, m-am apucat sa imi scriu de pe atunci acest „jurnal de vacant”, iar la momentul respectiv, invaluita de muzica, alcool si atmosfera boema, totul suna cam asa:

„Singura mea zi in Vama Veche se apropie de final si m-am hotarat sa imi petrec ultimele ore pe terasa la Papa la Soni. Nu stiu cat de inspirata a fost aceasta decizie, probabil mai tarziu ma voi duce la terasa din fata sa dansez pana tarziu in noapte alaturi de cea mai ciudata adunatura de lume de pe plaja…acel petec de neisip, lumea si mai ales muzica imi aminteste de Janis (in subsol partial infect din Cluj)…

Ei bine, deocamdata stau singura la masa si incerc sa ma gandesc la o scuza in cazul in care cineva ma intreaba de ce stau singura…si nu gasesc niciuna, poate doar pe cea reala…imi place, mai ales in contextul acesta, doar sa privesc si sa amalizez.

Am inghitit un cub de gheata acum o jumatate de ora si inca il simt in stomac, inca nu s-a topit de tot si raceste interiorul in continuare. A trecut pe langa mine un tip cu pene in par si cu un steag american legat sub forma de pelerina si mi-a aruncat doua incoane pe masa alaturi de un biletel in care cerea ajutor, deoarece era surd. Ceea ce mi s-a parut mai comic decat faptul ca purta steagul american alturi de pene in stil indian era faptul ca in seara precedenta dansa si canta la crasma de langa. Fireste ca nu am cumparat nicio iconita (deoarece nu mi se pare ca asta ar fi locul adecvat de a face referire la divinitate) si prin acest gest m-am ales cu cateva semne facute din maini de catre amer-indianul acesta care probabil erau ceva injuraturi, blesteme sau mai stii ce…ca doar poporul lor e cu traditie in ale misticii.

Singuratea isi arata coltii atunci cand te astepti mai putin, acolo unde nu credeai ca te va ajunge si tocmai acolo te apasa cel mai tare. Este ora 12 noapte si Mani canta…mi-a fost dor de vocea lui…nu l-am mai auzit si vazut din 2005, de la ultimul concert in Music Pub, si m-am bucurat nespus de mult cand l-am vazut ca isi ia chitara in mana si incepe sa cante. De cand intrasem, cu o seara in urma, pe aceeasi terasa si l-am zarit a inceput sa imi sune in cap „i just feel i’m safe in your arms…”refrenul unei piese care nu e nici pe departe una din preferatele mele atunci cand vine vorba de foramtia asta. Concertul s-a terminta, mi-am tras ultimul fum din tiagra, mi-am baut ultima gura de bere si acum pornesc sper mutimea de pe plaja, sa ma pierd si eu putin inainte sa revin la civilizatie.”

PS: Cine nu stie despre ce formatie vorbesc este doar pierderea lui….

…to be continued????….

Reclame
4 comentarii leave one →
  1. august 23, 2008 9:57 pm

    mani e tot cu urma inca? sau a devenit si el solo?

  2. alexandragrin permalink*
    august 24, 2008 6:32 pm

    Din cate stiu eu e tot cu Urma, ceea ce se intampla la Vama Veche era un fel de jam session.

  3. august 24, 2008 7:34 pm

    gem seşionz ar cul

  4. aprilie 5, 2009 11:20 pm

    urma… hehe

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: